The Italian: Oxford World's Classics

Citind The Italian în ediția îngrijită de Nick Groom, pătrundem în universul original al limbii engleze de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, o limbă a sensibilității și a terorii sublime. Traducerea acestui text în spațiul cultural românesc ar trebui să conserve acea cadență sobră și descriptivă care a transformat-o pe Ann Radcliffe în „Shakespeare al scriitorilor de romante”. Considerăm că forța acestui roman rezidă nu doar în intrigă, ci în atmosfera densă, unde peisajul italian devine un personaj activ, oglindind stările interioare ale protagoniștilor.

Subliniem importanța acestei lucrări ca fiind cea mai matură și întunecată piesă din bibliografia autoarei. Dacă în The Romance of the Forest Radcliffe explora vulnerabilitatea eroinei în fața unei naturi sălbatice, aici teroarea devine mult mai psihologică și instituțională. Cititorul care a apreciat explorarea labirinturilor mănăstirești și a secretelor aristocratice din A Sicilian Romance va găsi aici aceleași elemente de suspans gotic — dar într-un context diferit, mult mai riguros structurat și centrat pe figura monumentală a lui Schedoni. Acest călugăr ghoulish, cu o prezență care acaparează fiecare scenă, transformă o poveste de dragoste aparent naivă într-o critică tăioasă a puterii și a dissimulării.

Merită menționat că, spre deosebire de The Mysteries of Udolpho, unde teroarea era adesea sugerată prin elemente aparent supranaturale, The Italian se ancorează în realitatea brutală a Inchiziției și a fortificațiilor izolate. Ritmul este surprinzător de alert pentru un roman clasic, alternând momentele de introspecție poetică cu răpiri, avertismente nocturne și procese tensionate. Este, în esență, apogeul tehnicii lui Radcliffe de a îmbina estetica sublimului cu mecanismele romanului polițist incipient.