Ragwort: The Eythin Legacy, cartea 2

Suntem de părere că Ragwort reprezintă o incursiune fascinantă în genul fantasy folcloric, respectând convențiile acestuia prin ancorarea solidă în miturile locale, dar subversând așteptările prin modul în care tratează trauma moștenirii unei puteri nedorite. Dacă volumul anterior, Gorse, v-a captivat prin atmosfera sa întunecată și conflictul dintre vechile tradiții și noul val religios, această carte extinde experiența în direcția unei explorări psihologice mai profunde, punând accent pe izolarea ultimei vrăjitoare dintr-o lume care se transformă. Credem că Sam K. Horton reușește să construiască o lume în care magia nu este un simplu instrument, ci o responsabilitate grea, manifestată prin datoria lui Nancy Bligh de a menține pacea între creaturile piskies și spriggans. Sistemul tehnologic al epocii este lăsat în plan secund pentru a face loc unei magii organice, viscerale; Nancy este bântuită de viziuni ale înecului și de șoaptele unei entități misterioase numite „Mama”. Această abordare amintește de The Silver Witch de Paula Brackston, unde conexiunea cu pământul și viziunile ancestrale joacă un rol crucial, însă Ragwort adaugă o tensiune specifică sălbăticiei din Cornwall. Putem afirma că autorul își rafinează stilul atmosferic, transformând peisajul mlaștinilor într-un personaj activ care ascunde secrete de familie și pericole străvechi. În contextul operei sale, Sam K. Horton continuă să exploreze tema pierderii începută în Gorse, dar mută centrul de greutate de la medierea socială spre căutarea identității magice și a rădăcinilor genealogice.