The Way I Used to Be

Descoperim în The Way I Used to Be o lectură ce necesită un spațiu de siguranță și deschidere, fiind un roman care ne invită să asistăm, prin ochii tinerei Eden, la procesul anevoios de reîntregire a sinelui după o traumă profundă. Momentul lecturii este unul de reflecție tăcută, o incursiune în viața unei adolescente a cărei lume se prăbușește în urma unui atac sexual comis de cel mai bun prieten al fratelui său. Remarcăm curajul autoarei Amber Smith de a nu oferi soluții facile, alegând în schimb o structură cronologică riguroasă: boboc, elev de an secund, junior și senior. Această împărțire ne permite să observăm cum trauma nu dispare, ci se transformă, influențând prieteniile, prima iubire și relația cu propria familie. Stilul este direct și tăios, capturând izolarea pe care o simte Eden în timp ce încearcă să-și îngroape suferința. Pe același raft cu Speak 20th Anniversary Edition, cartea se adresează adolescenților de peste 14 ani și părinților acestora, care caută o reprezentare onestă a complexității consimțământului și a procesului de vindecare. Față de abordarea terapeutică din The Sexual Trauma Workbook for Teen Girls, romanul lui Amber Smith oferă o perspectivă narativă imersivă, punând accent pe forța interioară pe care victima o descoperă treptat. Această temă a rezilienței este recurentă în opera autoarei, fiind vizibilă și în The Last to Let Go, unde explorează dinamica familială după o tragedie. Reținem că, deși dureros, parcursul lui Eden este unul necesar, servind drept punte de comunicare pentru tinerii care se simt adesea neînțeleși.