The Burning Land

Notăm cu interes cum în The Burning Land, vocea narativă a lui Uhtred de Bebbanburg capătă o nuanță mult mai sumbră, dictată de fragilitatea unui regat care stă să se destrame odată cu sănătatea regelui Alfred. Suntem de părere că acest al cincilea volum al seriei The Last Kingdom Harper Collins marchează un punct de cotitură emoțional: victoria împotriva invadatorilor conduși de Harald Bloodhair nu aduce liniște, ci o tragedie personală care îl împinge pe protagonist să își recalibreze loialitățile. Cine a citit The Last Kingdom va recunoaște aici aceeași tensiune între educația daneză și datoria față de saxoni, însă The Burning Land se distinge prin radicalismul deciziei lui Uhtred de a părăsi Wessex-ul pentru a se alia cu Ragnar și Haesten. Stilul lui Bernard Cornwell rămâne unul cinematic, unde noroiul, sângele și strategia militară de la sfârșitul secolului al IX-lea sunt redate fără menajamente. Spre deosebire de romanele din seria Sharpe, precum Sharpe's Command, unde rigoarea epocii napoleoniene impune o anumită disciplină, aici asistăm la o lume mult mai sălbatică, aflată în plin proces de gestație. Uhtred nu mai este doar un simplu executant, ci un strateg care plănuiește să dărâme chiar regatul pe care l-a apărat, oferind o perspectivă unică asupra modului în care hazardul și resentimentele personale pot schimba cursul istoriei. Ritmul este susținut de ciocnirea dintre fanatismul religios al curții lui Alfred și pragmatismul păgân al războinicilor nordici.