Roman Stories

La o primă vedere, am putea crede că Roman Stories este un simplu omagiu adus „orașului etern”, o succesiune de vederi literare pitorești despre viața în capitala Italiei. Însă, pe măsură ce parcurgem cele nouă povestiri, descoperim că Jhumpa Lahiri nu caută splendoarea monumentală, ci o metafizică a locuirii și a înstrăinării. Roma încetează să fie un simplu fundal geografic pentru a deveni protagonistul colectiv, un spațiu suspendat între trecut și viitor, unde identitățile se ciocnesc și se transformă. Considerăm că această colecție reprezintă punctul culminant al unei metamorfoze artistice profunde: trecerea autoarei de la limba engleză la cea italiană.

Imaginați-vă tensiunea și dorința de apartenență din Interpreter of Maladies, mutată într-un decor de metropolă europeană contemporană, unde scările publice și cartierele periferice devin martorele unor agresiuni întâmplătoare sau ale unor revelații tăcute. Remarcăm o schimbare de ton față de Unaccustomed Earth; dacă acolo accentul cădea pe legăturile de familie din diaspora bengaleză, aici accentul se mută pe relația dintre individ și orașul care îl adoptă sau îl respinge. Structura narativă este una de o precizie chirurgicală, amintind de sobrietatea lui Alberto Moravia. În „The Steps”, de exemplu, o scară publică devine axa pe care se intersectează destinele unor rezidenți prinși între vizibilitate și anonimat, reflectând schimbările sociale ale unei Italii multiculturale. Este o proză a observației pure, unde fiecare gest cotidian capătă o greutate simbolică, ghidată în final de ecourile lui Dante.