One for the Murphys

Observăm în literatura contemporană pentru tineri o nevoie tot mai mare de povești care să nu ascundă realitățile dificile, ci să le transforme în lecții de empatie. One for the Murphys reușește acest lucru fără a deveni moralizatoare: ne arată că familia nu este definită doar de legăturile de sânge, ci de siguranța și acceptarea pe care le oferim celorlalți. Mesajul central este unul de o profunzime aparte – uneori, trebuie să învățăm cum să fim iubiți înainte de a putea iubi la rândul nostru.

Carley, protagonista de doisprezece ani, este construită cu o onestitate tăioasă. Ea folosește umorul și „școala vieții” pentru a-și ridica ziduri emoționale groase, simțindu-se ca un extraterestru în universul aparent perfect al familiei Murphy. Stilul autoarei Lynda Mullaly Hunt este direct și curajos, evitând clișeele lacrimogene în favoarea unor observații autentice despre trauma abandonului și frica de a te atașa. Atmosfera amintește de The Pinballs de Betsy Byars, unde copii aflați în plasament încearcă să navigheze nesiguranța viitorului, dar aici mizele sunt mult mai personale, concentrându-se pe transformarea interioară a unei singure fete care descoperă că merită o viață stabilă.

Această carte reprezintă debutul autoarei și pune bazele abordării sale empatice față de personajele marginalizate, temă pe care o va rafina ulterior în Fish in a Tree. Dacă în lucrarea ulterioară se concentrează pe neurodiversitate, aici Lynda Mullaly Hunt explorează diversitatea structurilor familiale. Ritmul este alert, susținut de dialogurile pline de duh ale lui Carley, dar momentele de liniște și reflecție sunt cele care rămân cu cititorul mult timp după încheierea lecturii.