Dickens and Prince

Imaginați-vă un New York al anilor '80 vibrând pe ritmurile funk-rock ale lui Prince, suprapus peste imaginea Londrei victoriene unde mulțimile așteptau cu sufletul la gură următorul foileton al lui Charles Dickens. La prima vedere, nimic nu pare să îi lege pe autorul lui „Oliver Twist” de cel al imnului „Purple Rain”, însă Nick Hornby reușește să demonstreze că geniul creativ urmează tipare surprinzător de similare, indiferent de epocă. Subliniem modul în care autorul identifică puncte de cotitură identice în destinele celor doi: la 24 de ani, ambii atingeau celebritatea prin opere revoluționare, iar la 30 de ani deveniseră deja figuri iconice ale culturii universale.

Notăm cu un interes deosebit felul în care Hornby explorează nu doar momentele de glorie, ci și „motorul” care i-a alimentat — o etică a muncii aproape auto-distructivă. Cine a apreciat portretul nuanțat din Mystery of Charles Dickens, The de A. N. Wilson va găsi aici aceeași profunzime biografică, însă aplicată unui context mult mai dinamic și neconvențional. Dacă Wilson se concentrează pe rigoarea istorică, Hornby alege o abordare cinematică, tratând carierele lor ca pe niște traiectorii paralele care se intersectează în obsesia pentru perfecțiune și în relațiile complicate cu succesul și viața privată.

Această lucrare ocupă un loc special în opera lui Nick Hornby. Dacă în Fever Pitch analiza obsesia prin prisma sportului, iar în 31 Songs explora impactul emoțional al muzicii, în Dickens and Prince autorul își rafinează vocea de critic cultural. El nu doar compară două biografii, ci scrie o scrisoare de dragoste dedicată creativității pure. Ritmul este alert, paginile abundă de corelații fascinante despre finanțe, femei și acea incapacitate cronică de a lua o pauză, lăsându-ne să ne întrebăm dacă nu cumva tocmai această ardere intensă a fost cea care le-a scurtat viața.