Ascension

La o primă vedere, Ascension pare a fi un thriller clasic despre o expediție științifică într-un teritoriu neexplorat, însă cititorul descoperă rapid o meditație metafizică tulburătoare despre condiția umană. Remarcăm modul în care Nicholas Binge transformă un munte apărut din senin în mijlocul Pacificului într-un personaj în sine, un spațiu unde legile fizicii se curbează, iar timpul își pierde consistența. Narată prin intermediul unor scrisori regăsite, povestea lui Harold Tunmore ne poartă dincolo de simpla aventură, într-o zonă a paranoiei și a revelațiilor care dor.

Ritmul narativ amintește de Michael Crichton prin precizia detaliului tehnic și tensiunea acumulată, dar structura este mult mai introspectivă, punând accent pe dezintegrarea psihologică a personajelor în fața imposibilului. Observăm o evoluție tematică interesantă față de lucrările anterioare ale autorului; dacă în Dissolution acesta explora memoria personală, iar în Abyss teroarea corporatistă, aici Nicholas Binge își extinde viziunea asupra întregii specii, chestionând dacă suntem pregătiți pentru adevărurile pe care știința încearcă să le descopere. Spre deosebire de explorarea spațială din Purgatory Mount de Adam Roberts, unde muntele este o megastructură extraterestră, în Ascension muntele este o oglindă a limitărilor noastre biologice și spirituale, un loc unde frigul și creaturile antice sunt doar fundalul unei lupte interne pentru păstrarea identității.