Purgatory Mount

Cititorul care a explorat temele identității și ale memoriei digitale în Void Star de Zachary Mason va regăsi în Purgatory Mount aceeași preocupare pentru modul în care tehnologia suplinește fragilitatea minții umane — însă Adam Roberts proiectează această dilemă pe două planuri narative care se oglindesc fascinant. Ne-a atras atenția modul în care autorul construiește lumea: pe de o parte avem o operă spațială despre un echipaj care descoperă o megastructură imposibilă pe planeta V538 Aurigae, un munte atât de înalt încât vârful său străpunge atmosfera, iar pe de altă parte, un thriller de proximitate pe un Pământ îngenuncheat de o neurotoxină ce șterge amintirile.

Suntem de părere că sistemul tehnologic descris aici este unul dintre cele mai ingenioase din literatura de gen recentă. Într-o societate unde oamenii depind de telefoane ca de niște „proteze de memorie”, Roberts analizează nu doar dependența de gadgeturi, ci și modul în care informația devine o monedă de schimb periculoasă. Această abordare duală amintește de structura generațională din The Republic of Memory de Mahmud El Sayed, dar Roberts aduce o notă de erudiție specifică, ancorând narațiunea în structura simbolică a Purgatoriului lui Dante.

Subliniem faptul că acest roman marchează revenirea autorului la science-fiction după o pauză de trei ani, păstrând stilul analitic și ușor ironic observat în The Thing Itself sau în investigațiile bizare din By the Pricking of Her Thumb. În timp ce în lucrările anterioare Roberts a explorat paradoxul lui Fermi sau absurdul bogăției extreme, în Purgatory Mount el se concentrează pe ispășire și pe ceea ce rămâne dintr-o civilizație atunci când memoria colectivă este compromisă.