We Are Satellites: Penguin Publishing Group

La o primă vedere, We Are Satellites pare a fi o simplă distopie despre o tehnologie care scapă de sub control, însă cititorul descoperă rapid o dramă familială intimă, unde inovația nu este un monstru extern, ci o prezență insidioasă în sufragerie. Găsim în această carte povestea familiei formată din Val și Julie, ai căror copii se confruntă cu presiunea de a-și instala „Pilotul”, un implant cerebral conceput pentru a optimiza atenția și învățarea. Reținem modul în care Sarah Pinsker construiește tensiunea: nu prin explozii, ci prin mica invidie a unui părinte care vede că alți copii excelează sau prin teama unui angajat care nu mai poate ține pasul cu colegii „augmentați”. Merită menționat că sistemul magic, sau mai degrabă cel tehnologic din acest univers, este unic prin banalitatea sa; este prezentat ca un bun de larg consum, susținut de guvern, care transformă rapid non-conformiștii într-o minoritate izolată. Ca și Children of the New World de Alexander Weinstein, acest roman explorează modul în care implanturile și realitatea virtuală redefinesc conexiunea umană, dar dintr-o perspectivă mult mai domestică și liniară, axată pe unitatea celulei familiale. În contextul operei sale, dacă în A Song for a New Day autoarea analiza izolarea socială prin prisma muzicii, aici ea continuă explorarea modului în care progresul tehnic fragmentează societatea, păstrând acea sensibilitate pentru personaje marginalizate pe care am întâlnit-o și în colecția Sooner or Later Everything Falls Into the Sea. Este o lectură despre ritmul sufocant al viitorului care ne forțează să alegem între integritatea biologică și succesul social.