Solar Lottery: GOLLANCZ S.F.

Imaginați-vă o lume în care speranța fiecărui cetățean este alimentată de un algoritm de selecție aleatorie, unde oricine poate deveni, peste noapte, conducătorul suprem al sistemului solar. În debutul său editorial din 1955, Philip K. Dick ne introduce în anul 2203, o eră în care politica a fost înlocuită de un spectacol televizat brutal: „jocul asasinatului”. Considerăm că forța acestui roman rezidă în modul în care autorul construiește o lume guvernată de hazard, unde funcția de Quizmaster vine la pachet cu o țintă simbolică și reală pe spate, totul sub privirile unei populații anesteziate de ecrane. Descoperim aici germenii temelor dickiene clasice: realitatea fragilă și controlul exercitat de corporații gigantice (cele „Big Five”) care conduc din umbră, în timp ce publicul este distras de loterie. Ritmul este cel specific perioadei de aur a revistelor pulp, alert și plin de răsturnări de situație, însă subtextul filosofic despre determinism versus liberul arbitru ridică textul peste standardele genului de atunci. Ca și „Selected” de J. Allen Wolfrum, „Solar Lottery” explorează mecanismele de guvernare prin selecție aleatorie, dar dintr-o perspectivă mult mai cinică, unde hazardul nu este o cale spre egalitate, ci o metodă de control social. Față de lucrări ulterioare precum The Man in the High Castle, unde istoria este alterată, aici Dick se concentrează pe viitorul tehnocrat, stabilind fundația pentru explorarea identității și a puterii pe care o vom regăsi și în Do Androids Dream of Electric Sheep?.