Seven for a Secret

New York, 1846. Într-o metropolă aflată la începuturile organizării forțelor de ordine, alegerea acestui context istoric nu este doar decorativă, ci fundamentală pentru tensiunea narațiunii. Apreciem modul în care Lyndsay Faye reușește să recreeze atmosfera densă și murdară a cartierului Five Points, o perioadă în care legea era încă un concept maleabil, iar poliția abia își căuta identitatea. În acest al doilea volum al seriei, îl regăsim pe Timothy Wilde, un polițist reticent dar înzestrat, confruntându-se cu o realitate brutală: 'blackbirding'-ul, practica sinistră de a răpi cetățeni liberi pentru a-i trimite în sclavie în statele sudice.

Subliniem profunzimea cu care este tratată tema corupției sistemice. Atunci când Lucy Adams intră în biroul lui Timothy pentru a raporta furtul propriei familii, ancheta îi aruncă pe frații Wilde într-un labirint politic unde granița dintre infractor și omul legii este aproape inexistentă. Considerăm că forța acestui roman rezidă în contrastul dintre sensibilitatea lui Timothy și natura sălbatică a fratelui său, Valentine, un personaj care aduce o notă de impredictibilitate și decadere necesară acestui univers.

Ritmul narativ amintește de stilul alert al lui James Patterson din The Black Book, dar structura este mult mai ancorată în cercetarea istorică riguroasă și în limbajul specific epocii, similar cu abordarea din 31 Bond Street. Dacă în The Gods of Gotham autoarea explora tensiunile etnice legate de imigrația irlandeză, în Seven for a Secret atenția se mută pe mecanismele sclaviei mascate, demonstrând o evoluție în complexitatea temelor sociale abordate, așa cum am văzut ulterior și în reimaginarea gotică din Jane Steele.