Self

Găsim în Self o explorare timpurie a temelor care aveau să-l consacre pe Yann Martel. Amintește de Only a Lodger . . . And Hardly That prin modul în care disecă procesul de modelare a identității proprii, dar se diferențiază printr-o abordare mult mai fluidă și uneori suprarealistă a transformării fizice și psihice. Dacă în Life Of Pi supraviețuirea era legată de lumea exterioară și de relația cu natura sălbatică, în acest prim roman, bătălia se dă în interiorul personajului, într-o căutare febrilă a apartenenței.

Considerăm această operă o piesă esențială pentru a înțelege evoluția scriitorului canadian. Structura sa, deși mai puțin alegorică decât în The High Mountains of Portugal, păstrează acel amestec de inocență și profunzime care a devenit marca sa înregistrată. Descoperim aici un stil direct, uneori brutal, care nu se teme să chestioneze natura genului și a dorinței. Ritmul este unul contemplativ, invitând cititorul să asiste la o metamorfoză care nu este doar biologică, ci și culturală. Este o lucrare despre singurătate și despre efortul de a-ți găsi o voce proprie într-o lume care tinde să te definească prin categorii rigide. Deși scrisă în engleză, limba sa maternă fiind franceza, Martel reușește să imprime textului o precizie chirurgicală, analizând fiecare schimbare de stare cu o curiozitate aproape clinică, dar profund umană.