Science as Salvation: A Modern Myth and its Meaning

În Science as Salvation, Mary Midgley continuă investigația critică asupra ambițiilor spirituale care tind să se grefeze pe rigoarea științifică, o temă pe care am întâlnit-o și în Evolution as a Religion. Găsim în acest volum o analiză tranșantă a modului în care știința, deși oficial se limitează la stabilirea faptelor, este investită de public și chiar de unii cercetători cu rolul de a furniza miturile fundamentale necesare supraviețuirii într-o epocă a confuziei. Apreciem modul în care autoarea deconstruiește fanteziile de cucerire a naturii, de la viziunile bizare ale lui Francis Bacon despre o „naștere masculină a timpului”, până la promisiunile contemporane de nemurire prin inginerie genetică și inteligență artificială.

Structura cărții, organizată în 19 capitole scurte și dense, facilitează o progresie logică de la critica minimalismului academic către explorarea nevoii umane de sinteză și semnificație. Midgley examinează cum „foamea de mit” proiectează drame biologice la scară cosmică, transformând progresele tehnologice în promisiuni cvasi-religioase de mântuire. Cartea constituie o alternativă solidă la Science and the Spiritual Quest de Phillip Clayton pentru cursurile de filosofia științei, cu avantajul că Midgley nu se limitează la reconcilierea credințelor personale ale cercetătorilor, ci atacă direct structura mitică a discursului științific secular.

Spre deosebire de The Myths We Live By, unde autoarea explorează miturile în sens larg în politică sau economie, aici focalizarea rămâne strict pe „mântuirea” prin știință. Stilul este cel specific lui Midgley: robust, critic și presărat cu o ironie fină la adresa pretențiilor de omnisciență. Considerăm că această lucrare este esențială pentru a înțelege de ce știința nu poate rămâne un simplu exercițiu de colectare a datelor fără a aborda, într-un mod onest, perspectivele umane mai largi pe care pretinde că le înlocuiește.