Sacred Violence: African Christians and Sectarian Hatred in the Age of Augustine

Notăm cu interes modul în care Sacred Violence utilizează studiile de caz asupra predicilor africane și a documentelor de arhivă pentru a reconstrui mecanismele violenței religioase. Lucrarea lui Brent D. Shaw nu se limitează la o cronică a evenimentelor, ci investighează modul în care limbajul urii a fost instrumentalizat în mediul oral al predicii pentru a mobiliza masele împotriva „celuilalt”. Găsim în acest volum de peste 900 de pagini o analiză densă a modului în care identitatea creștină s-a format prin conflictul dintre catolici și donatiști în Africa de Nord târzie.

Structura cărții este una progresivă, pornind de la rădăcinile schismei și „arhiva memoriei” colective, până la implicarea directă a statului imperial prin „casa disciplinei”. Autorul acordă o atenție deosebită construcției conceptului de sinucidere și martiriu, oferind o perspectivă rară asupra modului în care actele de violență extremă au fost interpretate teologic. Cele opt apendice, care includ date despre numărul episcopiilor și analize arheologice, transformă volumul într-un instrument de lucru esențial pentru cercetători.

Putem afirma că lucrarea este comparabilă cu Violence and Belief in Late Antiquity de Thomas Sizgorich în rigurozitatea cu care tratează imaginarul violent, dar este actualizată printr-o focalizare mult mai specifică pe contextul nord-african și pe rolul central al lui Augustin în deconstrucția structurilor donatiste. Spre deosebire de alte studii, Sacred Violence integrează dimensiunea sociologică a „jacqueriei” țărănești cu dezbaterile teologice înalte, oferind o imagine completă a unei societăți fragmentate.