Proud Beggars

Recomandăm acest roman cititorului care caută în literatură nu doar o intrigă, ci o filosofie de viață radicală, celor care găsesc frumusețe în marginalitate și care preferă interogația existențială în locul certitudinilor morale. Proud Beggars nu este un simplu roman polițist, deși miza sa imediată este o crimă comisă într-un bordel din Cairo; este, mai degrabă, o celebrare subversivă a deriziunii. Remarcăm modul în care Albert Cossery transformă mizeria într-un spațiu al libertății absolute prin figura lui Gohar, fostul profesor care a abandonat respectabilitatea pentru o asceză a plăcerilor simple și a hașișului.

Forța narativă a lui Naguib Mahfouz din Cairo Modern, care pictează inechitățile sociale ale Egiptului, se întâlnește aici cu sensibilitatea metafizică a lui Albert Camus din A Happy Death — dar Albert Cossery aduce un glas propriu, mult mai detașat și ironic. Spre deosebire de personajele lui Mahfouz, măcinate de ambiție sau disperare, cerșetorii lui Cossery dețin o „joie de vivre” care sfidează autoritatea statului. Această temă a lenei regenerative și a refuzului de a participa la mecanismul social a fost explorată de autor și în Laziness in the Fertile Valley, însă în Proud Beggars ea capătă o dimensiune aproape mistică.

Credem că farmecul acestei ediții de la NEW YORK REVIEW OF BOOKS constă în eleganța cu care este redat stilul lui Cossery: o proză sobră, dar plină de un umor negru, care transformă ancheta polițistului Nour El Dine într-o călătorie spre propria sa alienare. Este o lectură care pulsează în ritmul lent al străzilor din Cairo, unde timpul nu se măsoară în realizări, ci în momente de luciditate contemplativă.