Never Never

Simțim, încă de la primele pagini, o arșiță care nu provine doar din soarele necruțător al deșertului australian, ci din tensiunea unei vieți care se destramă. În Never Never, atmosfera este una de izolare forțată și neîncredere. Observăm cum Harriet Blue, un detectiv de elită obișnuit cu cele mai dure cazuri de infracțiuni sexuale, este smulsă din realitatea sa urbană și aruncată în imensitatea ostilă din outback. Această mutare nu este o promovare, ci un exil protector — sau poate o formă de supraveghere — după ce propriul ei frate este acuzat de uciderea a trei femei. Stilul este tăios, reflectând asprimea peisajului și cinismul unei protagoniste care nu mai are nimic de pierdut.

Pe același raft cu Fifty Fifty de James Patterson, acest prim volum al seriei se distinge prin modul în care explorează vulnerabilitatea extremă a unui personaj aflat la limita dintre datorie și loialitatea față de familie. Dacă în alte lucrări ale autorului, cum este Along Came a Spider, accentul cade pe vânătoarea de criminali, aici simțim o introspecție mai profundă, o luptă interioară a lui Harriet care trebuie să navigheze printre suspiciunile colegilor și certitudinea propriei singurătăți. Colaborarea cu Candice Fox aduce o textură viscerală descrierilor, transformând mediul înconjurător într-un personaj mut, dar amenințător, care pare să înghită orice urmă de speranță a protagonistei.