Jonathan Strange & Mr. Norrell: Berliner Taschenbuch, cartea 333

Ne aflăm în 1806, într-o Anglie cuprinsă de febra războaielor napoleoniene, unde atmosfera este încărcată de o melancolie istorică și de praful bibliotecilor uitate. Putem afirma că Jonathan Strange & Mr. Norrell nu este doar un roman fantasy, ci o reconstrucție minuțioasă a unei epoci în care magia, deși considerată moartă, începe să pulseze din nou sub presiunea necesității militare și a orgoliului academic. Observăm o lume în care sistemul magic nu se bazează pe simple formule, ci pe o erudiție aridă și pe descoperirea unor secrete îngropate în manuscrise medievale, totul fiind prezentat printr-un filtru stilistic ce amintește de eleganța ironică a lui Jane Austen.

Elementul distinctiv al acestei lucrări de peste o mie de pagini este dualitatea dintre cei doi protagoniști: Mr. Norrell, un anticar solitar care dorește să controleze magia prin reguli stricte, și Jonathan Strange, tânărul intuitiv care se simte atras de latura sălbatică și întunecată a magiei reprezentate de legendarul Rege Corb. Stilul are ceva din proza lui Jonathan Stroud, vizibil în Bartimäus 01. Das Amulett von Samarkand, fără să fie o imitație — acolo unde Stroud folosește umorul și notele de subsol pentru a construi o ierarhie a demonilor, Susanna Clarke utilizează notele de subsol pentru a inventa o întreagă istoriografie fictivă a Angliei, oferind narațiunii o greutate cvasi-documentară.

În contextul operei sale, acest roman reprezintă piatra de temelie a universului creat de autoare, temele dualității și ale puterii latente fiind explorate ulterior și în Piranesi, însă aici ele sunt desfășurate pe o pânză epică mult mai vastă. Ritmul este așezat, reflectând răbdarea cercetătorului, dar tensiunea crește pe măsură ce magia încetează să mai fie o curiozitate de salon și devine o forță capabilă să modifice realitatea politică a Europei.