Isla and the Sky

Ne-a atras atenția încă de la primele pagini ritmul vizual și narativ al volumului Isla and the Sky, unde alternanța dintre nuanțele vibrante de albastru și tonurile întunecate de furtună dictează cadența lecturii. Putem afirma că Greg Stobbs reușește să creeze o punte fragilă, dar necesară, între lumea interioară a copilului și fenomenele naturii. Povestea o urmărește pe micuța Isla, a cărei pasiune pentru pictură o face să observe ceea ce restul orășenilor ignoră: frumusețea cerului în toate ipostazele sale. Atunci când Cerul decide să rămână mereu senin pentru a nu-i mai supăra pe oameni cu ploaia sa, echilibrul lumii — și al tablourilor Islei — începe să se destrame.

Notăm cu interes modul în care autorul folosește metafora „cerului pe punctul de a exploda” pentru a le explica celor mici presiunea de a-și reprima emoțiile negative. Pe același raft cu Sky Color, această carte se adresează copiilor de 3-7 ani care caută să înțeleagă de ce este în regulă să nu fii mereu fericit și cum arta poate deveni un instrument de comunicare. Dacă în Cloud Boy sau What the Crow Saw Below am admirat măiestria cu care Greg Stobbs ilustra viziunile altor scriitori despre empatie și speranță, în Isla and the Sky el își asumă pe deplin rolul de povestitor. Stilul său artistic rămâne recognoscibil prin texturile bogate, însă aici capătă o dimensiune terapeutică mai pronunțată, celebrând curajul de a lăsa toate culorile sentimentelor să iasă la suprafață.