Gunnar's Daughter
Autor Sigrid Undset Editat de Sherrill Harbison Traducere de Arthur G. Chateren Limba Engleză Paperback – apr 1998
În „Gunnar's Daughter”, observăm o confruntare tăioasă între dorința de autonomie a unei femei și codurile de onoare implacabile ale unei societăți primitive. Plasată în Epoca Sagelor, la granița dintre secolele X și XI, narațiunea nu se refugiază în romantism istoric, ci explorează tensiunea dintre trauma individuală și datoria socială. Descoperim povestea lui Vigdis Gunnarsdatter, o tânără a cărei viață este frântă de un act de violență brutal din partea celui pe care îl alesese anterior cu inima. Remarcăm cum Sigrid Undset refuză clișeele epocii sale, transformând-o pe Vigdis nu într-o victimă pasivă, ci într-o figură de o forță morală și fizică extraordinară, care își reconstruiește viața și demnitatea în izolare.
Cine a citit The Bridal Wreath va recunoaște aici aceeași capacitate magistrală a autoarei de a reda psihologia feminină în conflict cu normele religioase și sociale, însă „Gunnar's Daughter” se distinge printr-un ritm mult mai alert și o brutalitate mai puțin șlefuită, specifică perioadei istorice mai timpurii în care este plasată. Dacă în Kristin Lavransdatter: The Wreath accentul cade pe complexitatea vieții de familie și a credinței, acest roman de tinerețe este o explorare mai concentrată a răzbunării și a consecințelor pe care violența părinților le are asupra copiilor. Este o lucrare care prefigurează marile teme din Olav Audunssøn, demonstrând că, pentru Undset, istoria este doar o scenă pentru dileme morale universale: violența domestică, dreptul la autodeterminare și povara onoarei de familie.
Preț: 80.35 lei
Carte disponibilă
Livrare economică 09-23 iunie
Specificații
ISBN-10: 014118020X
Pagini: 208
Ilustrații: b/w maps on pages xliv-xlvi
Dimensiuni: 130 x 198 x 16 mm
Greutate: 0.16 kg
Editura: Penguin Publishing Group
De ce să citești această carte
Recomandăm această lectură celor care doresc să descopere rădăcinile literare ale unei laureate Nobel. Este un roman scurt, dar intens, care demontează mitul idilic al epocii vikinge pentru a expune luptele interioare ale unei femei care refuză să fie definită de trauma sa. Cititorul va câștiga o perspectivă onestă asupra condiției feminine istorice, într-o proză precisă care rămâne surprinzător de actuală prin temele abordate.
Despre autor
Sigrid Undset (1882–1949) a fost o romancieră norvegiană de origine daneză, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 1928. Deși este universal cunoscută pentru trilogia Kristin Lavransdatter, unde a zugrăvit viața din Norvegia secolului al XIV-lea cu o acuratețe istorică și psihologică fără precedent, Undset și-a început cariera explorând perioade și mai timpurii ale istoriei nordice. Convertirea sa la catolicism în 1924 și experiențele de mamă și soție i-au influențat profund scrierile, transformând-o într-o voce critică împotriva totalitarismului, fapt ce a forțat-o să se refugieze în Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Descriere scurtă
Descriere
Notă biografică
Undset’s first published works—the novel Mrs. Marta Oulie (1907) and a short-story collection, The Happy Age (1908)—were set in contemporary times and achieved both critical and popular success. With her reputation as a writer well-established, Undset had the freedom to explore the world that had first fired her imagination, and in Gunnar's Daughter (1909) she drew upon her knowledge of Norway's history and legends, including the Icelandic Sagas, to recreate medieval life with compelling immediacy. In 1912, Undset married the painter Anders Castus Svarstad and over the next ten years faced the formidable challenge of raising three stepchildren and her own three off-spring with little financial or emotional support from her husband. Eventually, she and her children moved from Oslo to Lillehammer, and her marriage was annulled in 1924, when Undset converted to Catholicism.
Although Undset wrote more modern novels, a collection of essays on feminism, as well as numerous book reviews and newspaper articles, her fascination with the Middle Ages never ebbed, and in 1920 she published The Wreath, the first volume of her most famous work, Kristin Lavransdatter. The next two volumes quickly followed—The Wife in 1921, and The Cross in 1922. The trilogy earned Undset worldwide acclaim, and her second great medieval epic—the four-volume The Master of Hestviken (1925–1927)—confirmed her place as one of the twentieth century’s greatest writers. In 1928, at the age of 46, she received the Nobel Prize in Literature, only the third woman to be so honored.
Undset went on to publish more novels—including the autobiographical The Longest Years—and several collections of essays during the 1930s. As the Germans advanced through Norway in 1940, Undset, an outspoken critic of Nazism, fled the country and eventually settled in Brooklyn, New York. She returned to her homeland in 1945, and two years later she was awarded Norway’s highest honor for her “distinguished literary work and for service to her country.” The years of exile, however, had taken a great toll on her, and she died of a stroke on June 10, 1949.