Frigidity

Evoluția istoriei sexualității a migrat în ultimele decenii de la simpla documentare a practicilor spre o analiză riguroasă a discursului științific și a construcțiilor patologice. Putem afirma că volumul Frigidity, semnat de P. Cryle și A. Moore, reprezintă o piesă lipsă esențială în această istoriografie, fiind prima investigație amplă asupra unui termen care, deși omniprezent în limbajul medical și social, a rămas surprinzător de puțin studiat. Considerăm că forța acestui demers rezidă în capacitatea autorilor de a urmări metamorfoza „răcelii sexuale” pe parcursul a patru secole, de la fundamentele juridice ale impotenței la începutul epocii moderne până la nuanțele psihanalitice ale secolului XX. Notăm cu interes structura riguroasă a cărții, care ghidează cititorul printr-o progresie logică: de la conceptele de „Frigiditas” și „Impotentia”, trecând prin diagnosticele de vaginism ale secolului al XIX-lea, până la intervențiile chirurgicale și psihologice moderne. Un punct de cotitură în narațiune este analiza modului în care medicina și literatura s-au influențat reciproc în definirea normelor intimității. Cititorii familiarizați cu A Genealogy of Appetite in the Sexual Sciences de Jacinthe Flore vor aprecia modul în care acest volum completează discuția despre patologizarea libidoului, concentrându-se specific pe conceptul de „lipsă” și pe modul în care acesta a fost codificat de autorități precum Marie Bonaparte. În contextul operei lui P. Cryle, lucrarea se raportează direct la temele explorate în Libertine Enlightenment. Dacă în volumul anterior autorul analiza implicațiile filozofice ale libertății sexuale în secolul al XVIII-lea, Frigidity mută focusul pe mecanismele de control și pe discursul clinic care a încercat să reglementeze și să explice eșecul plăcerii. Este o lucrare densă, care refuză simplificările, oferind o perspectivă critică asupra modului în care știința a încercat să cartografieze zonele de umbră ale dorinței umane.