Adams, H: Dangerous Women

Descoperim în Dangerous Women o miză psihologică tulburătoare: ce mai rămâne din demnitatea umană atunci când libertatea îți este confiscată, iar viitorul se rezumă la un orizont străin și ostil? Hope Adams ne transportă în anul 1841, la bordul navei Rajah, unde 180 de femei — mame, fiice și surori marcate de sărăcie — își încep exilul forțat către Australia. Putem afirma că forța acestui roman rezidă în contrastul dintre claustrarea fizică a vasului și vastitatea emoțională a personajelor sale, fiecare purtând povara unor secrete care, odată cu prima crimă comisă la bord, devin arme letale. Remarcăm o execuție magistrală a genului „locked room mystery”, transpusă într-un context istoric riguros documentat. Ritmul narațiunii este dictat de balansul hipnotic al valurilor și de tensiunea crescândă a unei anchete în care fiecare pasageră este, prin definiție, suspectă. Stilul este unul atmosferic, autorul reușind să transforme puntea navei într-o scenă unde se joacă ultima șansă la mântuire. Forța narativă a lui Sian Rees din The Floating Brothel, combinată cu sensibilitatea explorării destinelor feminine întâlnită la Lesley Pearse în Remember Me, conferă acestei lucrări un glas propriu, mai întunecat și mai analitic. Dangerous Women nu este doar o cronică a unei călătorii maritime, ci un „patchwork” de vieți frânte, cusute împreună de necesitatea supraviețuirii. Hope Adams reușește să transforme un fapt divers istoric într-o meditație profundă asupra justiției sociale și a modului în care femeile au fost, istoric vorbind, pedepsite disproporționat de o societate care le-a oferit prea puține opțiuni.