Winter: The Lunar Chronicles, cartea 4

Ce se întâmplă când personajul considerat „cel mai frumos din regat” refuză să își folosească puterile magice pentru că acestea îi afectează sănătatea mintală? Remarcăm din primele pagini absurdul situației în care se află Winter: o prințesă care preferă să mănânce mere pe jumătate stricate și să vorbească cu pereții palatului decât să devină o unealtă a tiraniei mamei sale vitrege. Este un final de serie care transformă fragilitatea în forță, într-un decor ce îmbină tehnologia avansată cu estetica basmului Fraților Grimm.

Subliniem modul în care Marissa Meyer reușește să închidă cercul narativ început în Cinder. Dacă în primele volume am explorat New Beijing sau peisajele rurale ale Franței, acum suntem transportați direct pe Lună, în inima imperiului reginei Levana. Ritmul este alert, alternând între momente de tensiune politică și scene de acțiune pură, în care echipa formată din mecanicul cyborg Cinder, hackerul Cress și luptătoarea Scarlet își coordonează eforturile pentru o revoluție totală.

Merită menționat că, spre deosebire de alte volume ale autoarei, precum Heartless – care explorează originile tragice ale Reginei de Cupă – Winter se concentrează pe speranță și pe refuzul de a fi definit de traumele trecutului. Părinții care au citit cu plăcere Cress vor aprecia și această carte pentru felul în care autoarea dezvoltă relația dintre Winter și gardianul Jacin, oferind o dinamică bazată pe protecție și loialitate absolută, fără a eclipsa miza intergalactică a conflictului.