Wildwood

Descoperim în Wildwood un obiect editorial de o eleganță discretă, un format paperback flexibil, ușor de purtat în rucsac în incursiunile prin pădure, dar suficient de rezistent pentru a deveni o referință permanentă în bibliotecă. Calitatea hârtiei pune în valoare ilustrațiile integrate, acele „line drawings” care punctează vizual călătoria autorului și oferă textului o respirație organică. Observăm încă de la primele pagini că nu avem în față un simplu tratat de botanică, ci o odisee personală care începe sub nucul casei sale din Suffolk și se extinde până în livezile sălbatice din Kazahstan sau în outback-ul australian. Subliniem modul în care Roger Deakin reușește să transforme elementul lemn dintr-o simplă resursă într-un liant cultural și spiritual. Stilul său este fluid și evocator, amintind de ritmul natural al pădurii. Dacă în Waterlog autorul explora arhipelagul britanic prin experiența înotului, în această lucrare postumă el își mută atenția spre rădăcini și coronament, păstrând aceeași curiozitate aproape copilărească împletită cu o erudiție profundă. Este o explorare a modului în care oamenii modelează lemnul și, în egală măsură, a modului în care pădurea ne modelează pe noi. Pe aceeași linie cu Return to My Trees de Matthew Yeomans, care investighează conexiunea pierdută dintre om și pădurile galeze, Wildwood se diferențiază printr-o perspectivă globală și un accent mult mai pronunțat pe latura antropologică și istorică a interacțiunii noastre cu arborii. De la tehnicile de „coppicing” la viața în cabane izolate, Deakin ne invită să devenim, după cum sugera și Andrew Todd în The Clearing, oaspeți mai buni ai pădurii. Lectura este una elegiacă, un testament literar lăsat de unul dintre cei mai iubiți scriitori naturaliști ai Marii Britanii.