Visceral Cosmopolitanism: Gender, Culture and the Normalisation of Difference

Structura și metodologia volumului Visceral Cosmopolitanism sunt fundamentate pe o abordare interdisciplinară, ce îmbină teoria culturală cu istoriografia socială pentru a investiga modul în care diferența culturală a fost internalizată în experiența cotidiană britanică. Descoperim aici o organizare cronologică și tematică riguroasă, structurată în patru părți principale care urmăresc progresia cosmopolitismului de la statutul său marginal din anii 1910 până la manifestările sale vernaculare din prezent. Prin examinarea unor „structuri de simțire”, Mica Nava nu se limitează la analize politice seci, ci explorează aspectele imaginative și empatice ale incluziunii sociale.

Suntem de părere că această lucrare extinde cadrul propus de Cosmopolitan Lives on the Cusp of Empire de Jane Haggis, aducând date noi din cultura de consum și reprezentările mediatice ale secolului XX. În timp ce Haggis se concentrează pe rețelele de credință și prietenie de până în 1950, Nava avansează analiza spre era postcolonială, incluzând influența cinematografiei și a presei tabloide în reconfigurarea identității naționale. Cartea se raportează direct la preocupările anterioare ale autoarei din Modern Times, unde a investigat istoria rasei și etnicității, dar și la temele din Changing Cultures privind convergența dintre feminism și sociologie. Aici, însă, accentul cade pe dimensiunea „viscerală” — pe modul în care dorința și interacțiunile comerciale, precum cele din magazinul Selfridges sau baletul rus, au facilitat o erotizare și o acceptare a celuilalt.

Cuprinsul indică o evoluție clară: de la 'atracția diferenței' în cultura comercială a anilor '20, la redefinirea masculinității de culoare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și, în final, la analiza idilei dintre Diana și Dodi ca punct de cotitură în imaginarul colectiv. Volumul se încheie cu o notă personală, transformând 'habitusul cosmopolit' dintr-un concept abstract într-o realitate trăită.