Viper Game: Ghostwalker, cartea 11

Pășim într-o lume saturată de senzualitate și pericole ascunse, unde umiditatea mlaștinilor din Louisiana pare să emane prin fiecare pagină. În „Viper Game”, Christine Feehan ne transportă în inima regiunii bayou, o zonă unde misterul și instinctele primare guvernează. Găsim aici o atmosferă densă, aproape palpabilă, care servește drept decor pentru o poveste intensă despre supraviețuire și dorință. Premisa ne face cunoștință cu Wyatt Fontenot, un vindecător transformat în ucigaș de experimentele militare care i-au oferit reflexe de felină, și pe Pepper, o femeie la fel de periculoasă și enigmatică precum mlaștina în care se ascunde.

Ne-a atras atenția dinamica de tip „protector-protejată”, dar interpretată într-o cheie mult mai aspră: Pepper nu este o victimă, ci o luptătoare determinată să apere trei fetițe cu prețul propriei vieți. Cititorul care a apreciat tensiunea dintre Gator și Iris din Night Game va găsi aici aceeași chimie electrizantă și fundalul mlaștinilor sudice, dar într-un context mult mai axat pe responsabilitatea față de cei vulnerabili și pe acceptarea propriei naturi modificate. Ritmul este alert, specific unui roman polițist cu elemente supranaturale, alternând momentele de acțiune brutală cu scene de o intimitate copleșitoare.

Această a unsprezecea tranșă a seriei Ghostwalker consolidează universul creat de Christine Feehan, păstrând temele recurente ale autorului: trauma experimentelor umane și căutarea mântuirii prin iubire. Față de seria sa „Carpathian”, unde accentul cade pe mitologie și tradiții străvechi, așa cum vedem în Dark Joy, în seria Ghostwalker și implicit în „Viper Game”, Feehan mizează pe o abordare mai brută, militară, unde tehnologia și biologia se împletesc într-un mod fascinant și letal.