Unconditional Surrender

Reținem imaginea lui Guy Crouchback, un gentleman catolic retras în Italia, care privește spre izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial nu cu teamă, ci cu o speranță aproape anacronică de a găsi o cauză nobilă pentru care să lupte. Unconditional Surrender marchează punctul culminant al acestei căutări, unde idealismul inițial se lovește de realitatea birocratică și absurdă a conflictului armat. Observăm cum registrul narativ glisează între comedia socială tăioasă, specifică mediului select de la Bellamy’s Club, și dezolarea campaniilor din Creta sau Iugoslavia. Evelyn Waugh nu scrie un jurnal de front convențional, ci o cronică a deziluziei, unde onoarea militară este constant subminată de incompetență și hazard. Stilul are ceva din proza Oliviei Manning în Fortunes of War: The Levant Trilogy, fără să fie o imitație — acolo unde Manning explorează tensiunea civilă și incertitudinea refugiaților, Waugh se concentrează pe disoluția valorilor aristocratice sub presiunea necesității politice. Dacă în primele volume ale trilogiei, Men at Arms și Officers and Gentlemen, satira era motorul principal, aici tonul devine mai grav, mai contemplativ. În final, Crouchback nu descoperă gloria pe care o anticipa în momentul înrolării în Royal Corps of Halberdiers, ci o formă de umanitate brută, dezbrăcată de decorații. Este o lectură despre capitularea nu în fața inamicului, ci în fața realității că lumea veche, a gesturilor cavalerești, a dispărut iremediabil.