Tyler Cross: Black Rock

Ne-a atras atenția modul în care Tyler Cross: Angola reușește să transforme o premisă clasică de tip „gig care a mers prost” într-un noir visceral, plasat în inima întunecată a Louisianei. Observăm o schimbare radicală de ritm față de incursiunile anterioare ale lui Fabien Nury în satira politică sau spionajul supranatural. Dacă în The Death of Stalin autorul explora corupția prin lentila umorului negru, aici mizează pe o tensiune brută, aproape sufocantă sub soarele torid din sudul Statelor Unite. Situat în infama închisoare Angola, înconjurat de mlaștini și de amenințarea directă a clanului Scarfo, Tyler Cross nu este un erou care caută reabilitarea, ci un supraviețuitor pragmatic. Stilul vizual semnat de Bruno aduce o estetică deosebită, unde contrastele puternice și culorile saturate amplifică sentimentul de claustrofobie, în ciuda spațiilor vaste. Dacă volumul Deadlock de Sean Black v-a captivat prin dinamica supraviețuirii într-o închisoare Supermax, Tyler Cross: Angola extinde această experiență în direcția unui stil artistic mult mai stilizat, unde fiecare cadru pare decupat dintr-un film de gen al anilor '70. Spre deosebire de explorările istorice din I Am Legion (Oversized Edition), Nury alege aici o narațiune densă, de 104 pagini, concentrată pe acțiune și pe fatalismul specific genului hardboiled. Nu este doar o poveste despre o evadare imposibilă, ci o analiză a modului în care un individ își păstrează mintea lucidă într-un sistem conceput să îl zdrobească.