The Vampire

Ne-a atras atenția The Vampire prin modul în care reușește să integreze interdisciplinaritatea, împletind istoria culturală a Europei de Est cu sociologia credințelor populare și studiul mentalităților din perioada Iluminismului. Observăm o lucrare ce refuză să trateze subiectul doar ca pe o curiozitate folclorică, alegând în schimb să analizeze mecanismele politice și intelectuale prin care o superstiție locală a fost transformată într-un simbol al „celuilalt” pentru Occidentul raționalist. Descoperim aici o perspectivă critică asupra modului în care Thomas M. Bohn documentează nașterea mitului modern înainte ca Bram Stoker să îl fixeze definitiv în imaginarul colectiv prin figura lui Dracula. Cartea acoperă aceeași arie tematică precum The Vampire in Europe de Montague Summers, dar cu o abordare mult mai riguros istorică și mai puțin orientată spre ocultism. În timp ce Summers se concentrează pe cronici ecleziastice și dovezi anecdotice, Bohn analizează contextul istoriografic și geopolitic al secolului al XVIII-lea. De asemenea, lucrarea se distinge de The Universal Vampire prin focalizarea sa pe relația de putere dintre Est și Vest, oferind o bază teoretică solidă pentru înțelegerea modului în care identitățile regionale sunt construite prin mitologie. În contextul operei autorului, The Vampire continuă interesul lui Thomas M. Bohn pentru structurile sociale și politice ale spațiului est-european, temă centrală și în lucrarea sa anterioară Russian Historiography from 1880 to 1905. Dacă în volumul despre istoriografia rusă acesta analiza trecerea de la istoria politică la cea socială, în volumul de față aplică un aparat critic similar pentru a deconstrui un fenomen cultural major, demonstrând cum „vampirismul” a servit drept instrument de demarcare culturală între civilizația europeană centrală și periferia sa estică.