The Sea, The Sea

Ne-a atras atenția, încă din primele pagini, structura de jurnal intim care se metamorfozează treptat într-o cronică a obsesiei și a introspecției brutale. Charles Arrowby, un regizor de teatru aflat la apusul carierei, se retrage într-o casă izolată pe coasta Angliei, cu intenția declarată de a-și scrie memoriile și de a-și trăi tihna. Însă ceea ce începe ca o meditație solitară asupra fostelor iubiri devine un labirint narativ în care granița dintre realitate și proiecțiile unui ego supradimensionat începe să se estompeze. Putem afirma că forța narativă a lui John Banville din The Sea, unde marea devine depozitarul amintirilor dureroase, se combină aici cu sensibilitatea psihologică a unei autoare care refuză să ofere răspunsuri confortabile. Comparativ cu The Black Prince, unde Murdoch explorează tot dinamica complicată a unui scriitor asediat de trecut, The Sea, the Sea plonjează mult mai adânc în apele tulburi ale inconștientului. Dacă în The Italian Girl secretele de familie erau motorul acțiunii, aici secretul este chiar natura umană, surprinsă în momente de o onestitate aproape terifiantă. Stilul este unul contemplativ, cu descrieri vii ale peisajului marin care servesc drept oglindă pentru stările interioare ale protagonistului. Este o lucrare despre eșecul de a controla narațiunea propriei vieți, poziționându-se ca punctul culminant al filozofiei morale pe care Murdoch a dezvoltat-o și în eseuri precum Metaphysics as a Guide to Morals.