The Queen's Fool

Observăm cum genul ficțiunii istorice capătă o dimensiune mistică în The Queen's Fool, unde Philippa Gregory subversează convențiile cronicii politice rigide prin introducerea unui element de realism magic: darul „Vederii”. Nu suntem doar martorii jocurilor de putere de la curte, ci îi privim prin ochii unei outsidere absolute, Hannah Green. O refugiată evreică de paisprezece ani care fuge de ororile Inchiziției spaniole, Hannah ajunge în inima Angliei Tudorilor, un spațiu la fel de periculos, unde religia și loialitatea sunt chestiuni de viață și de moarte. Angajată ca bufon, ea devine un martor tăcut și un spion involuntar în timpul domniilor succesive ale reginelor Maria și Elisabeta.

Remarcăm o construcție narativă cinematică, în care iarna anului 1553 este redată cu o textură densă, de la splendoarea hainelor de curte la frigul celulelor unde se decid destine. Pe același raft cu The Testimony of Alys Twist de Suzannah Dunn, cartea se distinge prin perspectiva unică a personajului principal: Hannah nu este un pion nobil, ci o supraviețuitoare care trebuie să navigheze între dragostea pentru stăpânul ei, Robert Dudley, și realitatea brutală a legilor împotriva ereziei. Față de alte lucrări ale autoarei, precum The Constant Princess, care se concentrează pe figura istorică a Caterinei de Aragon, The Queen's Fool alege să exploreze istoria „de jos în sus”, prin prisma unei fete a cărei existență este constant amenințată de statutul său de evreică și de harul său periculos. Stilul este alert, dar bogat în detalii de epocă, reușind să captureze paranoia unei epoci în care o singură viziune putea fi interpretată fie ca sfințenie, fie ca vrăjitorie.