The Moment

Ritmul narativ și atmosfera de incertitudine politică amintesc de Leaving Berlin de Joseph Kanon, dar structura este mult mai intimă, concentrată pe anatomia unei inimi frânte mai degrabă decât pe mecanismele spionajului pur. Ne-a atras atenția modul în care Douglas Kennedy transformă un Berlin divizat într-o metaforă a izolării umane. Povestea începe în prezentul tern al lui Thomas Nesbitt, un scriitor retras în Maine, a cărui singurătate este spulberată de sosirea unui pachet din Germania. Numele de pe colet, Dussmann, declanșează o călătorie dureroasă în timp, în urmă cu douăzeci și șase de ani, când orașul era tăiat în două de ziduri și ideologii.

Reținem finețea cu care autorul descrie relația dintre Thomas și Petra Dussmann; ea nu este doar o refugiată dintr-un regim totalitar, ci o prezență enigmatică a cărei durere reconfigurează destinele ambilor amanți. Dacă în Isabelle in the Afternoon explorarea pasiunii se făcea într-un Paris boem, în The Moment, contextul Războiului Rece adaugă o greutate morală și o tensiune constantă fiecărui gest de afecțiune. Merită menționat că, spre deosebire de Afraid of the Light, unde accentul cade pe suspansul social contemporan, aici Douglas Kennedy revine la o scară epică, similară cu cea din The Pursuit of Happiness, interogând modul în care ne proiectăm nevoile cele mai adânci asupra persoanelor iubite. Stilul este evocativ, capturând acea stare de melancolie specifică vârstei mijlocii care se confruntă cu fantomele tinereții, totul pe fundalul unei istorii care nu iartă pe nimeni.