The Last Templar

Flăcări. Oțel încins. Strigăte de luptă. Anul 1291, cetatea Acre se prăbușește sub asediul sarazinilor, iar un grup de cavaleri templieri fuge spre mare cu un cufăr a cărui taină ar putea zgudui lumea. Apreciem forța acestei deschideri care proiectează cititorul direct în inima dezastrului, doar pentru a-l smulge brusc și a-l plasa în New York-ul contemporan. Patru călăreți mascați urcă treptele de la Metropolitan Museum of Art chiar în timpul unei gale de lux. Nu vor bani. Nu vor bijuterii. Vor un mecanism antic, iar arheologul Tess Chaykin este singura care înțelege că nu asistăm la un simplu jaf, ci la reluarea unui conflict milenar. Remarcăm precizia cinematografică a lui Raymond Khoury, explicabilă prin experiența sa de scenarist pentru producții precum Spooks. Ritmul este febril. Capitolele sunt scurte, tăiate cu rigoarea unui montaj de film de acțiune. Cei care au parcurs The Templar Legacy de Steve Berry vor fi pregătiți pentru o cursă contracronometru care traversează trei continente și mii de ani de istorie secretă. Dacă în The End Game autorul explora secretele științifice, aici se întoarce la obsesia sa centrală: miturile care au modelat Occidentul. The Last Templar nu este doar începutul seriei Sean Reilly, ci și o interogație brutală asupra puterii credinței și a modului în care istoria este scrisă de supraviețuitori. Credem că forța acestui roman rezidă în echilibrul dintre acțiunea pură și speculația istorică erudită.