The Grief Nurse

Ce s-ar întâmpla dacă întreaga povară a anxietății, a pierderii și a durerii tale ar putea fi extrasă și purtată de altcineva? În The Grief Nurse, debutul autoarei Angie Spoto, această ipoteză devine o realitate viscerală și izolată. Lynx, protagonista noastră, nu este doar o servitoare, ci un recipient emoțional pentru familia Aster. Trăind între zidurile unui conac somptuos pe o insulă scoțiană, într-o variantă alternativă a anilor 1920, ea există doar pentru a menține iluzia fericirii stăpânilor săi. Găsim în această structură o explorare fascinantă a privilegiului: bogații își pot permite luxul de a nu simți niciodată regretul, în timp ce alții sunt condamnați să le poarte umbrele. Atmosfera te trimite cu gândul la izolarea și secretele de familie din The Island Girls de NOELLE HARRISON, deși fundalul gotic și elementul cvasi-fantastic al „asistentelor pentru suferință” marchează o voce proprie, mult mai întunecată. Ritmul narațiunii se schimbă brusc odată cu moartea fiului cel mare al familiei. Ceea ce începe ca o examinare a unei ordini sociale neobișnuite se transformă rapid într-o dramă de cameră tensionată, pe măsură ce invitații sosiți pentru priveghi aduc cu ei un val de emoții pe care Lynx nu le mai poate absorbi fără a se frânge. Credem că forța acestui roman stă în modul în care Angie Spoto folosește decorul insular pentru a amplifica senzația de claustrofobie și suspiciune, transformând peisajul idilic într-un vortex de gelozie și trădare.