The Darwin Incident 4

La prima vedere, The Darwin Incident 4 pare a fi încă o variantă a poveștii adolescentului neînțeles care încearcă să navigheze ierarhiile liceului. Totuși, sub acest strat de normalitate, cititorul descoperă o explorare viscerală a eticii științifice și a limitelor umanității. Ne-a atras atenția modul în care Shun Umezawa refuză să trateze personajul principal, pe Charlie, doar ca pe o curiozitate biologică; el este un „Humanzee” prins între două lumi, devenind fără voia sa simbolul unei lupte violente între corporații și ecoteroriști.

Remarcăm o maturizare a stilului narativ în acest al patrulea volum. Dacă în The Darwin Incident 1 și The Darwin Incident 2 accentul cădea pe premisa șocantă a hibridizării, aici autorul se concentrează pe tensiunea psihologică și pe dilemele morale ale prieteniei dintre Charlie și Lucy. Stilul are ceva din proza lui Laurence Gonzales în Lucy, fără să fie o imitație — în timp ce Gonzales explorează hibridul bonobo-om printr-o lentilă mai degrabă clinică și emoțională, Umezawa folosește formatul manga pentru a injecta un ritm alert și o critică socială tăioasă la adresa extremismului.

Apreciem profunzimea cu care sunt abordate temele veganismului și exploatării animalelor, integrate organic într-un scenariu de tip thriller politic. Spre deosebire de abordarea din Lab Raider de Matt Miner, unde accentul cade pe acțiune și horror sci-fi, The Darwin Incident 4 păstrează un echilibru fin între momentele de introspecție și amenințarea iminentă a răpirii lui Charlie. Este o evoluție firească în cadrul operei lui Umezawa, consolidând drumul spre volumul 9 și adaptarea anime deja anunțată, confirmând faptul că această serie este una dintre cele mai relevante comentarii sociale din benzile desenate contemporane.