The Crippled God: The Crippled God, cartea 10

Acțiunea se plasează la capătul unei istorii de milenii, într-un moment de convergență în care destinele zeilor și ale muritorilor se ciocnesc frontal. Alegerea acestui punct final contează deoarece reprezintă rezoluția unei cosmogonii complexe, unde timpul nu este liniar, ci stratificat precum siturile arheologice pe care autorul le-a studiat în cariera sa academică. Observăm cum Steven Erikson transformă finalul seriei The Malazan Book Of The Fallen într-o meditație asupra compasiunii și a prețului puterii, refuzând soluțiile facile în favoarea unei densități narative impresionante. Suntem de părere că sistemul magic, bazat pe 'Grote' (Warrens) — dimensiuni paralele care sunt simultan surse de putere și tărâmuri fizice — atinge aici apogeul complexității sale tehnologice și metafizice. Notăm cu interes modul în care divinitatea căzută, personajul central al acestui volum, forțează alianțe imposibile între facțiuni care s-au măcelărit timp de nouă volume. Cei care au parcurs Gardens of the Moon de Steven Erikson vor fi pregătiți pentru scara monumentală a bătăliilor și pentru rigoarea antropologică cu care sunt tratate culturile Tiste, Jaghut sau K'Chain Che'Malle. În contextul operei sale, dacă în Rejoice autorul explora primul contact extraterestru printr-o lentilă filosofică, iar în Fall of Light sonda originile tragice ale întunericului, în acest volum final el reușește să lege toate firele epice într-o structură ce redefinește limitele genului fantasy modern.