Tangerine

Descoperim în Tangerine o explorare minuțioasă a vulnerabilității umane, proiectată pe fundalul torid și electrizant al Marocului din anii '50. Miza acestui roman nu este doar dispariția unui personaj, ci însăși disoluția identității sub presiunea unei prietenii toxice. Alice Shipley, izolată de căldura opresivă și de agitația medinei din Tanger, devine prizoniera propriei sale stări de spirit atunci când Lucy Mason, o figură din trecutul pe care l-ar fi vrut uitat, reapare în viața ei. Suntem de părere că forța narativă a lui Christine Mangan rezidă în capacitatea de a transforma decorul exotic într-un personaj activ, unde fiecare străduță îngustă și fiecare umbră pare să ascundă un secret periculos. În tradiția lui Annabelle Thorpe din What Lies Within, acest roman reimaginează latura întunecată a vieții de expatriat, unde dezrădăcinarea facilitează manipularea și pierderea simțului realității. Notăm cu interes cum autoarea construiește o tensiune ce picură lent prin pagini, amintind de precizia psihologică din lucrările sale ulterioare, precum Palace of the Drowned sau The Continental Affair. Dacă în operele de mai târziu Christine Mangan a rafinat suspansul de tip „caper” sau misterul european, în Tangerine ea livrează o proză viscerală, aproape tactilă, despre modul în care trecutul ne poate urmări până la capătul lumii, cerându-și tributul într-un peisaj străin și ostil.