Sparkling Cyanide

Șase persoane se așază la o masă somptuoasă. Șapte locuri sunt pregătite. În fața scaunului gol, un fir de rozmarin privește mut spre invitați. „Rozmarin pentru amintire.” Imaginea este sumbră, aproape crudă. Nimeni nu poate uita ce s-a întâmplat aici, în aceeași cameră, în urmă cu exact un an. Atunci, chipul frumos al moștenitoarei Rosemary Barton s-a schimonosit în spasmele agoniei. Otrăvire. Ne-a atras atenția modul în care Agatha Christie construiește tensiunea prin absență. Locul gol de la masă devine cel mai zgomotos personaj al serii. Observăm o precizie chirurgicală în descrierea efectelor cianurii, o semnătură a autoarei care și-a rafinat cunoștințele despre substanțe letale în timpul războiului. Ca și Witness for the Prosecution and other stories, acest roman explorează natura duplicitară a mărturiilor, dar dintr-o perspectivă mult mai intimă și claustrofobică, limitând suspecții la un cerc restrâns de apropiați. Suntem de părere că această lucrare se distinge de romanele de aventură precum The Secret of Chimneys sau Seven Dials. Netflix Tie-in prin concentrarea pe psihologia crimei pasionale. Nu avem un detectiv care aleargă după indicii, ci o analiză rece a resentimentelor care fierb sub eticheta socială britanică. Ritmul este alert, dictat de amintirile contradictorii ale celor prezenți. Fiecare invitat avea un motiv. Fiecare este un potențial ucigaș. Finalul, așa cum avertizează criticii, va surprinde chiar și cei mai vigilenți cititori de beletristică polițistă.