Run Away

O fată cântă la chitară în Central Park. Nu este un spectacol, ci un strigăt de ajutor mut. Este fiica ta, dar abia o mai recunoști. Este narcomană, trăiește la limită și fuge de tine. Apreciem modul brutal în care Harlan Coben spulberă iluzia familiei perfecte. Tensiunea se instalează instantaneu. Tatăl alege să nu renunțe. Își urmărește copilul într-un subsol social al violenței și al abuzului. Subliniem ritmul alert al frazelor scurte, specifice autorului. Fiecare pagină adâncește pericolul. Viața tuturor celor implicați este acum în joc. Dacă Fool Me Once v-a captivat prin misterul unei identități imposibile surprinse pe cameră, Run Away extinde experiența în direcția unei curse contra-cronometru emoționante pentru salvarea propriei fetițe. Observăm aici o evoluție a temelor din No Second Chance: acolo aveam un tată rănit căutând un bebeluș dispărut, aici avem un părinte care trebuie să înfrunte realitatea cruntă a unei fiice care a ales să dispară. Harlan Coben demonstrează din nou de ce este numit maestrul suspansului domestic. Nu există scăpare ușoară. Doar alegeri imposibile și consecințe fatale. O incursiune întunecată în limba engleză despre cât de departe merge un părinte pentru a-și proteja sângele.