Red Ultramarine

Observăm în Red Ultramarine o fuziune rară între rigoarea geometrică a unui arhitect și fluiditatea onirică a unui artist care stăpânește culoarea cu o eleganță desăvârșită. Pornind de la mitul fundamental al lui Dedal și Icar, Manuele Fior transformă tragedia clasică într-o experiență vizuală hipnotică, unde spațiul construit devine la fel de expresiv ca personajele care îl locuiesc. Stilul său liber, dar precis, pune accent pe structura compozițională, amintind de pasiunea sa pentru arhitectură, dobândită în timpul studiilor la Veneția. Imaginați-vă tensiunea narativă și căutarea perfecțiunii din Asterios Polyp, mutată într-un decor de mitologie antică reinterpretată prin prisma suprarealismului european. Față de explorările urbane din Celestia sau realismul magic din Hypericum, acest album se distinge printr-o paletă cromatică vibrantă — acel roșu ultramarin care dă și titlul lucrării — și printr-o abordare mai abstractă a mișcării. Comparativ cu Blackbird Days, unde Fior experimenta cu fragmente de viață cotidiană, aici miza este una arhetipală. Recomandăm această lectură celor care apreciază benzile desenate de autor în care imaginea nu doar acompaniază textul, ci devine ea însăși limbaj narativ, într-o manieră care îl apropie pe Fior de marii maeștri precum Moebius.