Phantom Of Manhattan

Ne-a atras atenția această incursiune surprinzătoare a lui Frederick Forsyth în teritoriul mitologiei gotice, un gest literar care pare, la prima vedere, o ruptură de realismul geopolitic din The Kill List sau Avenger. Premisa este una a dezrădăcinării: figura tragică a Fantomei părăsește catacombele Operei din Paris pentru a se refugia în peisajul vertical și necruțător al Manhattan-ului de la începutul secolului XX. Nu mai suntem în universul spionajului internațional, ci într-o explorare a memoriei și a dorinței supraviețuitoare. Considerăm că forța acestui text rezidă în modul în care Forsyth aplică precizia sa caracteristică de jurnalist asupra unei legende romantice. Stilul este sobru, aproape documentar, transformând melodrama originală într-o analiză a singurătății urbane. Ca și versiunea clasică a lui Gaston LeRoux din The Phantom of the Opera, volumul explorează obsesia distructivă, dar dintr-o perspectivă a maturității și a consecințelor timpului scurs. Dacă în The Outsider autorul își analiza propria viață marcată de conflicte reale, aici proiectează sentimentul de alienare asupra unui personaj iconic, oferindu-i o nouă identitate într-o lume în plină schimbare. Ritmul este mai lent decât în thrillerele sale obișnuite, lăsând loc pentru atmosferă și introspecție, ceea ce face din această ediție o piesă atipică, dar esențială în bibliografia sa.