Our Tree Named Steve

Ritmul acestei lecturi este dictat de vocea caldă și nostalgică a unui tată care așterne pe hârtie o scrisoare către copiii săi. Încă de la primele rânduri, suntem invitați într-o retrospectivă a vieții de familie, unde centrul universului domestic nu este doar casa, ci un copac remarcabil pe nume Steve. Considerăm că forța acestei cărți rezidă în modul în care Alan Zweibel reușește să personifice natura fără a recurge la clișee antropomorfice; Steve nu vorbește, dar prezența lui este resimțită în fiecare etapă a creșterii copiilor, de la primele iubiri până la momentele în care servește drept suport improvizat pentru rufe. Atmosfera amintește de The Giving Tree with de Shel Silverstein, prin tema devotamentului tăcut al naturii, dar aici mizele sunt mult mai ancorate în dinamica reală a unei familii moderne și în acceptarea schimbărilor inevitabile. Merită menționat că, spre deosebire de alte lucrări ale lui Alan Zweibel, precum Benjamin Franklin: You've Got Mail sau The Other Shulman, unde umorul și satira sunt predominante, în Our Tree Named Steve autorul adoptă o sensibilitate aparte, transformând o poveste simplă într-o lecție despre continuitate. Ilustrațiile vibrante ale lui David Catrow adaugă o notă de prospețime și umor vizual, echilibrând perfect tonul melancolic al finalului. Reținem această lucrare ca fiind un omagiu adus legăturilor invizibile care ne definesc „acasă”.