On Animals

Descoperim în „On Animals” o lucrare care vine să completeze o lacună persistentă în literatura de tip „long-form journalism”: abordarea riguroasă, dar profund empatică, a modului în care viețile noastre se intersectează cu cele ale necuvântătoarelor, dincolo de sentimentalismul facil. Apreciem modul în care Susan Orlean structurează acest volum nu ca pe un tratat de zoologie, ci ca pe o hartă a interdependenței. De la povestea celei mai faimoase balene din Islanda care refuză libertatea, până la donkeys din Maroc care primesc îngrijiri în clinici specializate, volumul ne oferă o perspectivă nuanțată asupra eticii și afecțiunii.

Remarcăm că această antologie acoperă aceeași arie tematică precum Living with Animals – Bonds across Species de Natalie Porter, dar cu o abordare mult mai narativă și personală, specifică stilului consacrat la The New Yorker, spre deosebire de rigoarea antropologică a lucrării lui Porter. În contextul operei sale, „On Animals” reprezintă o evoluție firească; dacă în Rin Tin Tin autoarea se concentra pe devotamentul dintre un singur om și un câine celebru, aici ea extinde lentila asupra întregului regn animal. Vedem aceeași curiozitate obsesivă pentru detalii pe care a manifestat-o în The Orchid Thief, însă aplicată de această dată unor ființe care, spre deosebire de plante, ne răspund în moduri imprevizibile. Stilul este precis, adesea presărat cu un umor fin, reușind să transforme observația naturalistă într-o reflecție profundă despre condiția umană și responsabilitatea noastră față de planetă.