Murder Machine

Un apartament banal din Brooklyn devine scena unui ritual macabru: membrii bandei DeMeo își așteaptă victima cu o precizie chirurgicală, transformând crima într-o linie de asamblare a morții. Ceea ce diferențiază Murder Machine de alte cronici despre Cosa Nostra este refuzul de a romanța viața de gangster; aici nu găsim coduri de onoare, ci o eficiență terifiantă care i-a făcut până și pe șefii Mafiei să se teamă de proprii lor executanți. Remarcăm modul în care autorii Gene Mustain și Jerry Capeci reușesc să pătrundă în psihologia unei grupări care a ucis mai mulți americani decât forțele armate ale unor state inamice. Subliniem rigoarea documentării, care beneficiază de mărturiile directe ale unui insider, oferind o perspectivă viscerală asupra modului în care Roy DeMeo și-a perfecționat „metoda” de a face cadavrele să dispară fără urmă. Ne-a atras atenția în mod deosebit contrastul dintre banalitatea cotidiană a membrilor bandei și cruzimea lor patologică. Această lucrare se află pe același raft cu The Mammoth Book of the Mafia, dar cu un accent pe mecanica internă a violenței și pe detaliile procedurale ale asasinatului la comandă, acolo unde Nigel Cawthorne preferă o privire de ansamblu asupra sindicatului. În contextul operei autorilor, Murder Machine reprezintă piesa centrală a investigațiilor lor despre familia Gambino. Dacă în volumul Gotti aceștia analizau imaginea publică și ascensiunea „Donului de Teflon”, aici coboară în subsolurile întunecate ale organizației, acolo unde se făcea munca murdară. Este o radiografie a terorii care completează tabloul criminalității organizate din New York, demonstrând că puterea lui Gotti se sprijinea, în final, pe umerii unor astfel de „mașinării” umane.