Mason & Dixon

Observăm în „Mason & Dixon” o preocupare profundă pentru miza psihologică a unei prietenii neobișnuite, aruncate în vâltoarea Epocii Luminilor. Thomas Pynchon ne propune o reimaginare a istoriei în care Charles Mason, astronomul melancolic cu înclinații gotice, și Jeremiah Dixon, geodezul exuberant cu spirit pre-romantic, devin martorii unei lumi aflate la granița dintre certitudinea științifică și haosul mistic al necunoscutului. Suntem de părere că forța acestui roman rezidă în capacitatea autorului de a transforma o sarcină tehnică — trasarea liniei de demarcație între Pennsylvania și Maryland — într-o odisee metafizică ce traversează continente și oceane. Merită menționat stilul narativ hipnotic, care adoptă ortografia și cadența secolului al XVIII-lea, creând o experiență de lectură densă, dar plină de un umor subtil și erudiție vastă. Dacă lucrarea Drawing the Line de Edwin Danson v-a captivat prin detaliile tehnice și istorice ale misiunii celor doi britanici, această carte extinde experiența în direcția unei explorări subiective a nebuniei umane, populată de conspirații, indigeni și un folclor american vibrant. Față de complexitatea matematică din Gravity's Rainbow sau realismul paranoic din Vineland, „Mason & Dixon” se simte ca o întoarcere la rădăcinile limbajului, o operă în care Thomas Pynchon reușește să umanizeze cifrele și hărțile, transformând o graniță geografică într-o meditație despre diviziunile sufletului uman.