Mary Boleyn

În secolul al XVI-lea, pe coridoarele umbrite de intrigi ale curții Tudorilor, o femeie pășea tăcută în spatele celei care avea să schimbe istoria Angliei. În timp ce Anne Boleyn își asigura coroana și, ulterior, eșafodul, sora ei, Mary, era deja retrogradată în notele de subsol ale cronicilor vremii drept „marea prostituată”. Ne-a atras atenția modul în care Alison Weir reușește, în acest volum, să curețe straturile de praf și prejudecată de pe imaginea unei femei care a supraviețuit acolo unde alții au pierit. Considerăm că forța acestui volum rezidă în capacitatea autoarei de a transforma o figură marginală într-un protagonist complex, oferind dovezi noi despre paternitatea copiilor săi și despre natura reală a legăturii sale cu Henry al VIII-lea. Subliniem rigoarea analitică prin care Alison Weir deconstruiește miturile create la curtea regelui François I, oferind o perspectivă nuanțată asupra unei supraviețuitoare într-o epocă a bărbaților implacabili. În aceeași familie cu The Other Boleyn Girl de Philippa Gregory, volumul adaugă o bază istorică solidă și factuală acolo unde ficțiunea a preferat speculația romantică. Dacă în The Cardinal sau în Henry VIII: The Heart and the Crown Weir explora mecanismele puterii de la vârful ierarhiei, aici ea alege să privească aceleași evenimente prin ochii unei femei care a cunoscut atât intimitatea regelui, cât și exilul impus de propria familie. Ritmul este cel al unui proces de recuperare istorică, documentat meticulos, dar scris cu o fluență cinematică ce face ca rigoarea academică să devină accesibilă și profund umană.