Last Exit to Brooklyn

Ce rămâne din umanitate atunci când mediul înconjurător este redus la o formă pură de supraviețuire brutală? Last Exit to Brooklyn nu este doar un roman, ci un document visceral al unei realități pe care societatea anilor '60 a încercat, prin tribunale, să o ignore. Remarcăm curajul cu care Hubert Selby plonjează în infernul urban din New York, oferind o voce celor invizibili: prostituate, lideri sindicali care își reprimă identitatea și tineri fără viitor. Stilul are ceva din proza lui William S. Burroughs din Junky, fără să fie o imitație — acolo unde Burroughs este clinic și experimental, Selby este empatic într-un mod aproape insuportabil, găsind momente de o tandrețe fragilă în mijlocul degradării. Considerăm că forța acestui volum rezidă în onestitatea sa brutală, o calitate care l-a transformat dintr-o carte interzisă într-un text fundamental al literaturii contemporane. În contextul operei sale, această scriere pune bazele explorării dependenței și autodistrugerii pe care autorul le va rafina ulterior în Requiem for a Dream. Merită menționat că ritmul frazelor sale, lipsit de convenții gramaticale rigide, imită bătăile inimii unui oraș aflat în pragul colapsului, oferind o experiență de lectură care, deși solicitantă, rămâne profund umană. Este un portret al eșecului visului american, pictat cu o precizie de reporter și o sensibilitate de poet al asfăltului.