Kleist

Analiza profundă a raportului dintre individ și sistemul social în scrierile lui Heinrich von Kleist constituie nucleul acestei monografii de referință. Remarcăm modul în care Gerhard Schulz reușește să sintetizeze complexitatea unei vieți marcate de rătăciri și geniu literar în cele peste 600 de pagini ale acestui volum publicat de C H BECK. Considerăm că această lucrare reprezintă un punct culminant în cariera autorului, care și-a demonstrat anterior rigoarea filologică prin editarea celebrului volum Werke al lui Novalis. Dacă în studiile sale anterioare Schulz se concentra pe romantismul timpuriu, aici el explorează „criza kantiană” și impactul acesteia asupra prozei și dramaturgiei kleistiene. Această ediție extinde cadrul propus de Heinrich von Kleist de Karl Reinhold prin utilizarea unor perspective critice moderne și a unei documentări istorice mult mai vaste, depășind simpla cronologie biografică a edițiilor de început de secol XX. În comparație cu Georg Büchner de Hermann Kurzke, care analizează un alt „outsider” al literaturii germane, studiul lui Schulz evidențiază caracterul singular al lui Kleist, a cărui operă nu se lasă încadrată facil nici în Clasicismul de la Weimar, nici în Romantismul pur. Apreciem în mod deosebit rigoarea cu care sunt analizate scrisorile și dramele autorului, oferind o imagine completă a unui scriitor care a trăit permanent la granița dintre certitudine și disperare.