Killing Eve

Ce rămâne dintr-o existență atunci când datoria profesională se transformă într-o obsesie care mistuie totul în cale? Suntem de părere că esența volumului Killing Eve: No Tomorrow nu rezidă doar în mecanismele de spionaj, ci în oglindirea psihologică dintre două femei aflate la poluri opuse ale moralității. Pe de o parte o avem pe Villanelle, orfana rusă salvată de la moarte pentru a deveni arma perfectă a organizației „The Twelve”, iar pe de altă parte pe Eve Polastri, a cărei eroare de judecată la MI5 o aruncă într-un joc periculos de-a șoarecele și pisica. Tensiunea nu este una pur fizică, ci una a identităților fluide și a seducției pericolului. În paginile acestui al doilea volum din Killing Eve series, Luke Jennings construiește un ritm alert, dar elegant, în care fiecare mișcare a protagonistei este executată cu precizia unui dansator, reflectând probabil experiența autorului ca critic de balet. Forța narativă a lui Henry Porter din The Enigma Girl combinată cu sensibilitatea psihologică a unui roman de introspecție — dar cu un glas propriu, tăios și lipsit de sentimentalism — fac din această lucrare o experiență distinctă. Spre deosebire de alte titluri din gen, precum seria English Assassins books 1-3 de Rachel Amphlett, unde accentul cade pe supraviețuirea fizică, Luke Jennings prioritizează chimia distructivă dintre Eve și Villanelle. Cartea își urmează propria cale narativă, detașându-se de versiunea televizată, oferind o perspectivă mai rece și mai calculată asupra violenței și dorinței.