John Wyclif: De scientia Dei: Auctores Britannici Medii Aevi, cartea 30

Publicarea volumului John Wyclif: De scientia Dei reprezintă un eveniment editorial de o importanță majoră pentru cercetarea academică și studiile doctorale dedicate filozofiei medievale. Această ediție critică, îngrijită de Luigi Campi, completează o lacună istorică în bibliografia lui Wyclif, oferind acces la unul dintre cele mai relevante tratate din Summa de ente. Observăm că textul, scris în 1372, surprinde autorul la apogeul maturității sale intelectuale, oferind o perspectivă tehnică asupra relației dintre atributele divine și existența creaturilor.

Structura volumului este riguroasă, debutând cu o introducere istorică și doctrinală extinsă care situează tratatul în contextul evoluției teologice a lui Wyclif. În centrul analizei se află distincția între cunoașterea divină a ființelor inteligibile și existența lor actuală, argumentând în favoarea unui compatibilism între preștiința lui Dumnezeu și libertatea voinței umane. De asemenea, descoperim aici prima expunere elaborată a doctrinei harului, un pilon central pentru înțelegerea reformelor sale ulterioare.

Această lucrare constituie o alternativă primară și esențială la volumul A Companion to John Wyclif de Ian Levy pentru cursurile de istorie a filozofiei occidentale, având avantajul de a oferi textul sursă inedit, nu doar comentariu secundar. În timp ce Wyclif and the Oxford Schools de J. A. Robson oferă contextul biografic al perioadei, ediția de față permite cercetătorului o analiză textuală directă asupra logicii și metafizicii autorului, consolidând înțelegerea modului în care școala de la Oxford a influențat tranziția spre gândirea modernă.